sâmbătă, 30 mai 2015

Eurosfat 2015






           Vineri, 29 mai 2015, a avut loc cea de-a treia ediţie a Eurosfat, forum anual de dezbateri  organizat de Europuls, o organizaţie non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene, cu scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public European, prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferinţe, precum şi de către Centrul Român de Politici Europene (CRPE), înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice.
Manifestarea, desfăşurată în diferite săli din incinta Palatului Parlamentului, a fost realizată sub patronajul Parlamentului European, al Senatului României şi al Camerei Deputaţilor, cu sprijinul Friedrich Ebert Stiftung, Konrad Adenauer Stiftung, Ambasadei Regatului Olandei în România, Programului Europa pentru Cetăţeni al Uniunii Europene, EEA Grants, Fondului ONG şi Programului de Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDP), în parteneriat şi cu The Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST), Ministerul Afacerilor Externe al României, Institutul Aspen România, Institutul Jacques Delors, Calea Europeană.ro, Contributors.ro, Ambasada Republicii Irlanda în România, Asociaţia Studenţilor în Ştiinţe Politice din Universitatea Bucureşti, Dilema Veche etc.
Asociaţia România Vie a fost reprezentată la trei dintre cele şapte dezbateri care au dat consistenţa Eurosfat 2015 prin preşedintele său, Alexandru Surcel, folosindu-se de această ocazie pentru a aduce în discuţie o serie de probleme importante.
Astfel, reuniunea plenară de deschidere a avut ca temă „Ce urmează după Parteneriatul Estic? Perspectivele extinderii UE în Est”. Reprezentantul nostru a ridicat problema atitudinii obdiente a clasei politice, dar şi a diplomaţiei româneşti, care-şi menţine aceeaşi atitudine obedientă faţă de Bruxelles şi faţă de anumite capitale occidentale din perioada aderării şi la opt ani de la dobândirea de către România a calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, lucru care se reflectă şi în nefructificarea de către Uniune a cunoaşterii româneşti asupra spaţiunului ex-sovietic şi în politicile autiste pe care aceasta le adoptă vizavi de acea regiune.
Mai important de atât, reprezentantul nostru a cerut expres ca Republica Moldova să devină obiectul unui tratament special, distinct de cel al Ucrainei şi Georgiei, ca cele două state româneşti, dar mai ales Uniunea Europeană să-şi asume faptul că situaţia graniţei de la Prut este identică cu cea a frontierei care acum douăzeci şi cinci de ani diviza Germania, iar identitatea de cazuri trebuie să o conducă şi la o identitate de soluţie: Unirea.
                Ulterior, reprezentantul nostru s-a alăturat partenerilor din cadrul Coaliţiei Stop TTIP, şi anume Mădălina Enache şi Lucian Ştirbu de la Terra Mileniul III, Alina Cărădeanu de la Comunitatea Uniţi Salvăm, Marina Ştefan şi George Epurescu de la Asociaţia România Fără Ei, precum şi o delegată a Blocului Naţional Sindical (BNS), pentru a participa la atelierul cu tema „România între beneficii şi restricţii în cadrul TTIP”.
                Membrii coaliţiei au reuşit, în ciuda organizării care a încercat să ocolească vocile critice la adresa acestui amplu tratat aflat în negociere între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi să pună în avantaj numai suporterii, să declanşeze şi să desfăşoare o dezbatere reală, în care s-au pus în discuţie subiecte spinoase precum mecanismul de arbitraj între state şi investitori ISDS, respectarea standardelor de calitate sau juridice, menţinerea modelului social european ş.a.m.d.
                În fine, în cadrul atelierului cu tema „Contribuţia UE şi a României la reforma statului în Balcani”, reprezentantul nostru a ridicat problema drepturilor minorităţilor naţionale din Balcani, atât în ţările aspirante cât şi în cele membre ale Uniunii Europene, accentuând pe situaţia minorităţii române din Serbia, mai ales cea a grupului de populaţie din Valea Timocului, precum şi pe cea a minorităţilor din Grecia, altele decât cea turcă (între care se află câteva sute de mii de aromâni şi mai multe mii de meglenoromâni). Interpelarea sa a fost îndreptată către domnul Andrew Rasbash, Responsabil de politici în cadrul Direcţiei Generale Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere al Comisiei Europene, fost şef al delegaţiei UE în Ucraina.
                De asemenea, Alexandru Surcel s-a îndreptat cu o întrebare către doamna Andrea Gustovic Ercegovac, ambasadorul Croaţiei în România, despre măsurile care se iau pentru conservarea dialectului şi a culturii istroromâne, aflate în stare critică din cauza numărului mic de vorbitori rămaşi (maxim o mie cinci sute la nivel global).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu